Țesuturi epiteliale

Țesuturile epiteliale sunt formate din celule așezate pe o membrană bazală și nu sunt vascularizate. Ele se hrănesc prin difuziune și osmoză din țesuturile învecinate. Acest lucru le face speciale, dar și vulnerabile.

Există trei tipuri principale de țesuturi epiteliale: de acoperire, glandulare și senzoriale. Epiteliile de acoperire pot fi unistratificate (cu un singur strat de celule) sau pluristratificate (cu mai multe straturi). Cele unistratificate pot fi pavimentoase (în pleură, pericard), cubice (în canalele unor glande) sau cilindrice (cu microvili, în mucoasa intestinului subțire).

Țesuturile glandulare conțin celule care produc secreții. Acestea se asociază cu țesut conjunctiv, vase de sânge și terminații nervoase, formând glande. Glandele endocrine produc hormoni pe care îi eliberează direct în sânge (tiroida, adenohipofiza), în timp ce glandele exocrine eliberează secreții la exterior sau în cavitățile organismului (glandele sudoripare, salivare).

Știai că? Pancreasul și glandele sexuale sunt considerate glande mixte, având atât funcții endocrine, cât și exocrine - un exemplu perfect de eficiență biologică!

Țesuturile epiteliale senzoriale conțin celule specializate care preiau diferite forme de energie (stimuli) din mediu și le transformă în impulsuri nervoase. Exemple bune sunt organul Corti din ureche și mugurii gustativi din limbă, care ne permit să auzim și să simțim gusturile.