SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă și vase de sânge, având rolul de a transporta substanțe prin organism. Sângele este un țesut conjunctiv fluid compus din aproximativ 60% plasmă și 40% elemente figurate.

Plasma este formată din 90% apă și 10% substanțe dizolvate (proteine, hormoni, enzime). Elementele figurate includ globulele roșii (hematii) care transportă oxigen și dioxid de carbon datorită hemoglobinei, globulele albe (leucocite) care produc anticorpi pentru imunitate, și trombocitele esențiale în procesul de coagulare a sângelui.

💡 Hemoglobina din globulele roșii are capacitatea de a se lega reversibil de oxigen, făcând posibil transportul acestuia de la plămâni la țesuturi!

IMUNITATEA

Imunitatea reprezintă capacitatea organismului de a identifica și neutraliza substanțele străine numite antigene prin producerea de anticorpi. Acest sistem complex de apărare ne protejează împotriva agenților patogeni.

Există două tipuri principale de imunitate. Imunitatea înăscută sau nespecifică este prezentă la toți oamenii și se manifestă imediat. Aceasta se realizează prin mecanisme celulare (limfocite) și mecanisme umorale, care implică substanțele chimice din organism.

Imunitatea dobândită și specifică se dezvoltă în urma expunerii la agenți patogeni capabili să genereze un răspuns imun. Aceasta poate fi obținută în mod natural (după o boală) sau artificial (prin vaccinare) și oferă protecție pe termen lung împotriva unui anumit agent patogen.

💡 Sistemul imunitar are "memorie" - odată ce învață să combată un agent patogen, poate răspunde mai rapid și mai eficient la întâlnirile viitoare cu același agent!

INIMA

Inima este localizată în cavitatea toracică, în poziție mediană, cu vârful spre stânga, între plămâni. Este un organ musculos cu patru cavități: două atrii la bază și doi ventriculi în vârf.

Structura inimii este organizată astfel: atriul stâng comunică cu ventriculul stâng, iar atriul drept comunică cu ventriculul drept. Între atrii și ventriculi există orificii numite atrioventriculare, prevăzute cu valve - tricuspidă în partea dreaptă și bicuspidă în partea stângă, care împiedică refluxul sângelui.

Peretele inimii este format din trei straturi: pericardul (fața viscerală, stratul extern), miocardul (mușchiul cardiac, stratul mijlociu) și endocardul (țesut epitelial, stratul intern). Miocardul conține țesut nodal specializat care generează impulsurile necesare contracțiilor cardiace.

💡 Deși inima cântărește doar aproximativ 300 de grame, pompează aproximativ 7500 de litri de sânge în fiecare zi!

CICLUL CARDIAC

Ciclul cardiac reprezintă succesiunea contracțiilor (sistolă) și relaxărilor (diastolă) inimii. Acest proces ritmic asigură circulația continuă a sângelui prin organism.

Ciclul include următoarele faze: sistola atrială (0,1 sec) - când atriile se contractă și golesc sângele în ventricule; diastola atrială (0,7 sec) - când atriile golite se relaxează; sistola ventriculară (0,3 sec) - când ventriculele pompează sânge către artere; și diastola ventriculară (0,5 sec) - când ventriculele se relaxează. Există și o perioadă de diastolă generală (0,4 sec), când toate încăperile inimii se relaxează.

Funcționarea normală a inimii se evaluează prin parametri precum frecvența cardiacă (numărul de contracții pe minut), debitul sistolic (cantitatea de sânge expulzată la fiecare contracție) și debitul cardiac (sângele expulzat într-un minut).

💡 În timpul vieții, inima bate de aproximativ 2,5 miliarde de ori, fără pauze și fără oboseală!

CIRCULAȚIA SÂNGELUI

Circulația sângelui în organism se realizează prin două circuite principale care funcționează simultan: circulația mare (sistemică) și circulația mică (pulmonară).

În circulația mare, sângele oxigenat pornește din ventriculul stâng prin artera aortă către toate țesuturile organismului. După ce cedează oxigenul și preia dioxidul de carbon, sângele se întoarce prin cele două vene cave în atriul drept al inimii.

Circulația mică începe din ventriculul drept, de unde sângele neoxigenat este pompat prin artera pulmonară către plămâni. Aici sângele cedează dioxidul de carbon și preia oxigen, apoi se întoarce prin venele pulmonare în atriul stâng, completând astfel ciclul.

💡 Dacă toate vasele de sânge din corpul uman ar fi așezate cap la cap, ar înconjura Pământul de aproximativ 2,5 ori, având o lungime totală de peste 100.000 km!