Țesuturile epiteliale

Țesutul epitelial de acoperire protejează organismul față de mediul exterior și căptușește cavitățile interne, formând membrane. Aceste țesuturi sunt nevascularizate (fără vase de sânge), dar inervate, primind substanțele nutritive prin difuziune din țesuturile conjunctive adiacente.

Celulele epiteliale sunt așezate pe o membrană bazală și pot avea diverse forme: cubice, prismatice, cilindrice sau pavimentoase. Legătura dintre celule se realizează prin substanțe amorfe și joncțiuni specializate numite plasmodesme.

În funcție de numărul straturilor, țesuturile epiteliale pot fi: unistratificate (pavimentos, cubic, cilindric), pluristratificate sau pseudounistratificate (uroterial).

Știai că? Țesuturile epiteliale, deși par simple, sunt esențiale pentru protecția organismului și sunt primele care detectează amenințările externe!

Tipuri de țesuturi epiteliale

Țesutul epitelial glandular alcătuiește glandele endocrine, exocrine și mixte. Este format din celule secretoare specializate care produc diverse substanțe.

Țesutul epitelial senzorial este specializat în recepționarea și transmiterea impulsurilor către sistemul nervos. Aceste celule speciale fac parte din structura organelor de simț și ne permit să interacționăm cu mediul înconjurător.

Legătura dintre celulele epiteliale se realizează prin substanță amorfă și plasmodesme, care permit comunicarea între celule și menținerea integrității țesutului.

Important! Țesuturile epiteliale sunt primele care se regenerează după o leziune datorită capacității lor ridicate de diviziune celulară.

Țesuturile conjunctive

Țesuturile conjunctive umplu spațiile dintre organe, depozitează lipide, asigură traficul de substanțe nutritive și protejează organele. Ele sunt alcătuite din celule, fibre (colagen, reticulină, elastină) și substanță fundamentală.

După consistența substanței fundamentale, țesuturile conjunctive se clasifică în: moi, semidure (cartilaje), dure (osoase) și fluide (sângele).

Țesuturile conjunctive moi includ mai multe tipuri:

• Țesutul lax - intră în alcătuirea majorității organelor și are rol trofic
• Țesutul reticulat - se găsește în ganglioni și măduva osoasă, producând elemente figurate ale sângelui
• Țesutul adipos - format din adipocite, se află în hipoderm și în jurul organelor
• Țesutul fibros - formează capsulele organelor și tendoanele mușchilor
• Țesutul elastic - prezent în tunica medie a vaselor de sânge

Fascinant! Țesutul conjunctiv reprezintă peste 50% din masa corporală și este singurul care conține toate cele trei tipuri de fibre: colagen, reticulină și elastină.

Țesuturile cartilaginoase și osoase

Țesuturile cartilaginoase sunt semidure, conțin celule numite condrocite (tinere) și condroblaste (mature). Substanța fundamentală conține condrină și nu sunt vascularizate sau inervate. Există trei tipuri:

• Hialin - în articulațiile dintre oase
• Fibros - în discurile intervertebrale
• Elastic - în pavilionul urechii

Țesuturile osoase au substanța fundamentală impregnată cu săruri de calciu și fosfor. Celulele specifice sunt osteocitele (tinere), osteoblastele (mature) și osteoclastele (care remodelează osul).

Țesutul osos compact formează diafiza oaselor lungi și este organizat în lamele osoase dispuse concentric în jurul canalelor Havers. Țesutul osos spongios se găsește în epifizele oaselor lungi și în oasele scurte și late, fiind format din trabecule osoase care delimitează spații numite areole.

Reține! Spre deosebire de cartilaje, țesutul osos este bine vascularizat și inervat, permițându-i să se regenereze mai eficient după fracturi.

Țesutul sanguin și țesuturile musculare

Țesutul conjunctiv fluid (sângele) are ca substanță fundamentală plasma, iar celulele sale sunt elementele figurate (globule roșii, globule albe, trombocite).

Țesutul muscular are ca principală proprietate contractilitatea. Există trei tipuri:

1. Țesutul muscular striat:

   • Formează mușchii scheletici
   • Celulele sunt fusiforme și vizibile cu ochiul liber
   • Contractie voluntară
   • Aspectul striat este dat de aranjarea miofilamentelor de actină și miozină

2. Țesutul muscular neted:

   • Intră în alcătuirea organelor interne (stomac, vase de sânge)
   • Celulele sunt cilindrice
   • Miofilamentele au așezare aleatorie
   • Contractie involuntară

Interesant! Mușchii striați pot genera o forță de până la 50 kg/cm², iar un antrenament constant poate crește această forță cu până la 30%!

Țesutul cardiac și țesutul nervos

Țesutul muscular cardiac:

• Formează pereții inimii (miocardul)
• Este alcătuit din celule ramificate cu aspect striat
• Se contractă ritmic, având automatism
• Celulele conțin un singur nucleu

Țesutul nervos intră în alcătuirea organelor nervoase (encefal, măduva spinării) și este format din neuroni și celule gliale.

Neuronul este format din:

• Corp celular (formează substanța cenușie)
• Prelungiri: dendrite și axon (obligatoriu, formează substanța albă)
• Comunică prin sinapse
• Este celula specializată în recepționarea, analiza și transmiterea informației

Celulele gliale sunt de 10 ori mai numeroase decât neuronii, produc mielină și au rol trofic, de protecție și de susținere a neuronilor.

De reținut! Un neuron poate forma până la 10.000 de sinapse cu alți neuroni, creând o rețea de comunicare extrem de complexă în sistemul nervos.