Proprietățile neuronului

Neuronii au două proprietăți fundamentale care îi ajută să funcționeze. Prima este excitabilitatea, adică capacitatea de a genera impuls nervos când sunt stimulați.

Stimulii pot fi de trei tipuri: subliminari (sub valoarea prag, fără răspuns), liminari (la valoarea prag, generează potențial de acțiune) și supraliminari (peste valoarea prag, tot generează potențial de acțiune). Aceasta respectă legea tot sau nimic - neuronul fie răspunde complet, fie deloc.

A doua proprietate este conductibilitatea, care permite transmiterea impulsului nervos prin dendrite (centripet, spre corpul celular) și axon (centrifug, de la corpul celular). Toate aceste semnale trec prin sinapse pentru a comunica cu alți neuroni.

💡 Interesant! Labilitatea neuronilor reprezintă capacitatea lor de a răspunde la un număr de stimuli într-un anumit interval de timp. După fiecare stimulare, neuronul are nevoie de o scurtă perioadă refractară pentru a se recupera.

Tipuri de neuroni

Țesutul nervos este format din neuroni și celule gliale. Celulele gliale au rol de susținere și hrănire a neuronilor, care sunt adevăratele vedete ale sistemului nervos.

Neuronii pot fi clasificați după numărul de prelungiri în: unipolari (doar axon), bipolari (axon și o dendrită), pseudounipolari și multipolari (axon și mai multe dendrite). După forma corpului celular, ei pot fi stelați, piramidali, ovali, fusiformi, piriformi sau rotunzi.

În funcție de rolul lor, avem neuroni senzitivi (transportă informații de la receptori), neuroni motori (transmit comenzi către efectori) și neuroni intercalari (fac legătura între primele două tipuri). Mai există și neuroni secretori.

💡 Știai că majoritatea neuronilor din creierul tău sunt multipolari? Aceștia au numeroase dendrite care primesc semnale de la mii de alți neuroni, făcând posibilă comunicarea complexă din creier!

Alte clasificări ale neuronilor

În cadrul unei sinapse, neuronii pot fi presinaptici (cei care transmit semnalul) sau postsinaptici (cei care primesc semnalul). Această clasificare este importantă pentru a înțelege cum călătoresc informațiile între neuroni.

Dacă îi clasificăm după poziția față de ganglionul vegetativ (pe calea eferentă vegetativă), neuronii pot fi preganglionari sau postganglionari. Cei preganglionari pornesc din sistemul nervos central, iar cei postganglionari merg mai departe către efectorii vegetativi.

După natura lor, neuronii pot fi somatici (implicați în controlul mușchilor scheletici și în transmiterea senzațiilor conștiente) sau vegetativi (implicați în controlul funcțiilor automate ale corpului).

💡 Gândește-te la neuroni ca la o echipă de ștafetă: neuronul presinaptic predă "bățul" (informația) neuronului postsinaptic, care continuă cursa prin corpul tău!

Sistemul nervos periferic - Nervii

Nervii sunt structuri care leagă sistemul nervos central (creier și măduva spinării) de restul corpului. Nervii spinali sunt nervi micști, conținând atât fibre senzitive cât și motorii, iar nervii cranieni pot fi senzitivi, motori sau micști.

Un nerv este format din mănunchiuri de dendrite și axoni, grupați cu ajutorul țesutului conjunctiv. Structura unui nerv include: fascicule nervoase, învelișuri de țesut conjunctiv (epinervul, perinervul și endonervul), vase de sânge și fibre nervoase vegetative.

Receptorii pot fi vegetativi $interoceptori/visceroceptori$ sau somatici $exteroceptori - în piele, proprioceptori - în mușchi și articulații$. Efectorii sunt și ei de două tipuri: vegetativi (mușchi netezi, glande) și somatici (mușchi striați, scheletici).

💡 Imaginează-ți nervii ca niște cabluri complexe care transmit semnale electrice prin tot corpul tău! Fibrele nervoase vegetative controlează chiar și diametrul vaselor de sânge, determinând vasoconstricția sau vasodilatația.

Sistemul nervos periferic - Ganglionii nervoși

Ganglionii nervoși sunt aglomerări de corpuri neuronale (pericarioni) situate în afara sistemului nervos central. Ei funcționează ca niște stații de releu pentru impulsurile nervoase.

Există mai multe tipuri de ganglioni: ganglioni spinali și ganglioni cranieni (situați pe traseul fibrelor senzitive), precum și ganglioni vegetativi (situați pe calea eferentă vegetativă). Ganglionii vegetativi pot fi:

• laterovertabrali (paravertebrali)
• prevertebrali (celiac, mezenteric superior, mezenteric inferior)
• previscerali
• intramurali

Ganglionii sunt foarte importanți pentru funcționarea sistemului nervos periferic, permițând procesarea informațiilor înainte ca acestea să ajungă la sistemul nervos central sau la efectori.

💡 Poți compara ganglionii nervoși cu niște mini-centre de comandă răspândite prin corpul tău! Ei prelucrează informații și coordonează răspunsuri rapide fără să mai implice creierul.