Prezentarea generală a ghidului

Ghidul este elaborat de Mariana Drumea, Ramona A. Morar și Ramona O. Morar, fiind special conceput pentru pregătirea examenului de bacalaureat. Această lucrare tratează materia de biologie pentru clasele XI-XII, focusându-se pe cele trei mari arii: anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană.

Materialul este organizat sistematic, permițându-ți să parcurgi eficient toată materia cerută pentru examen. Vei descoperi că informațiile sunt sintetizate într-un format accesibil, ceea ce îți va ușura considerabil procesul de învățare.

Știai că? Structura organizată a ghidului îți permite să parcurgi întreaga materie de bacalaureat la biologie într-un mod eficient, economisind timp prețios de studiu!

Structura și organizarea lucrării

Ghidul respectă programa școlară în vigoare și este publicat de Editura Delfin în 2017. Lucrarea are ISBN-ul 978-606-993-026-7, ceea ce înseamnă că este o publicație oficială, recunoscută în sistemul educațional.

Conținutul este organizat într-un mod care facilitează învățarea sistematică a tuturor conceptelor esențiale pentru bacalaureat. Vei observa că ghidul include toate noțiunile cerute în programa de examen, prezentate într-o formă clară și concisă.

Beneficiezi de o structură logică a informațiilor care te va ajuta să înțelegi mai ușor legăturile dintre concepte și să reții mai eficient materia. Nu uita că poți comanda această carte direct de la editură prin telefon sau online.

Recomandare! Notează conceptele cheie în timp ce studiezi și creează-ți propriile scheme pentru o reținere mai bună a informațiilor!

Anatomia și fiziologia omului

Această secțiune reprezintă prima parte majoră din ghid și acoperă întreaga structură și funcționare a corpului uman. Vei studia în detaliu toate sistemele corpului, de la cel nervos până la cel endocrin.

Anatomia umană îți prezintă structura corpului, de la nivel celular până la sisteme de organe, în timp ce fiziologia explică funcționarea acestora. Înțelegerea acestor concepte este esențială pentru bacalaureat.

Informațiile sunt structurate logic, de la simplu la complex, ceea ce te ajută să construiești cunoștințele pas cu pas. Fiecare sistem al corpului este explicat atât din punct de vedere structural, cât și funcțional.

Important! Anatomia și fiziologia umană reprezintă aproximativ 60% din materia de bacalaureat la biologie, deci acordă-i atenție specială!

Alcătuirea corpului uman

Corpul uman este format din celule și țesuturi care se organizează în organe și sisteme de organe. Acestea îndeplinesc trei tipuri principale de funcții: de relație, de nutriție și de reproducere.

Corpul este împărțit în segmente distincte:

• Capul - format din neurocraniu și viscerocraniu
• Gâtul - cu regiunea posterioară (ceafa) și anterioară $gâtul propriu-zis$
• Trunchiul - format din torace, abdomen și pelvis
• Membrele - superioare (cu centură scapulară și porțiune liberă) și inferioare (cu centură pelviană și porțiune liberă)

Din punct de vedere anatomic, corpul uman este străbătut de trei axe (longitudinal, sagital și transversal) și trei planuri (sagital, frontal și transversal). Planul sagital împarte corpul în două jumătăți simetrice (dreaptă și stângă), planul frontal separă partea anterioară de cea posterioară, iar planul transversal reprezintă planul metameriei corpului.

Reține! Înțelegerea planurilor și raporturilor anatomice este esențială pentru localizarea corectă a organelor în corpul uman!

Sistemul nervos

Sistemul nervos, împreună cu sistemul endocrin, coordonează toate funcțiile organismului și asigură adaptarea la mediu. Este format din neuroni (cu corp celular și prelungiri) și celule gliale. Corpii celulari formează substanța cenușie, iar prelungirile formează substanța albă.

Din punct de vedere topografic, sistemul nervos se împarte în:

• Sistemul nervos central (SNC) - format din encefal și măduva spinării
• Sistemul nervos periferic (SNP) - format din nervi și ganglioni nervoși

Din punct de vedere funcțional, avem:

• Sistemul nervos somatic - asigură integrarea în mediu
• Sistemul nervos vegetativ (SNV) - coordonează activitatea viscerelor și include componenta simpatică și parasimpatică

La nivelul măduvei spinării, substanța cenușie are forma literei H, cu trei perechi de coarne:

• Coarnele anterioare - conțin neuroni somatomotori
• Coarnele posterioare - conțin neuroni somatosenzitivi
• Coarnele laterale - conțin neuroni vegetativi

Știai că? Substanța cenușie are o distribuție diferită în măduva spinării (la interior) față de emisferele cerebrale (atât la interior cât și la exterior)!

Sistemul nervos central

Encefalul este localizat în cutia craniană și are patru componente principale:

• Trunchiul cerebral - alcătuit din bulb rahidian, punte și mezencefal
• Diencefalul - include talamusul, metatalamusul, hipotalamusul și epitalamusul
• Cerebelul (creierul mic)
• Emisferele cerebrale (creierul mare)

Măduva spinării se întinde de la prima vertebră cervicală până la a doua vertebră lombară. La interior conține substanța cenușie cu forma literei H, iar la exterior substanța albă organizată în cordoane.

Distribuția substanței cenușii variază în diferitele componente ale sistemului nervos central:

• În măduva spinării - formează coarne anterioare, posterioare și laterale
• În trunchiul cerebral - formează nuclei de substanță cenușie
• În cerebel - formează nuclei la interior și scoarța cerebeloasă la exterior
• În emisferele cerebrale - formează nuclei bazali la interior și scoarța cerebrală la exterior

Scoarța cerebrală (cortexul cerebral) reprezintă centrul superior al sistemului nervos, fiind responsabilă pentru funcțiile superioare precum gândirea, memoria și conștiința.

Important! Fiecare componentă a sistemului nervos central are o structură și o funcție specifică, esențiale pentru funcționarea normală a întregului organism!

Sistemul nervos periferic și funcția reflexă

Sistemul nervos periferic cuprinde:

• Nervii - formați din prelungirile neuronilor:
  • 12 perechi de nervi cranieni (senzitivi, motori și micști)
  • 31 de perechi de nervi spinali (toți micști)
• Ganglionii nervoși - alcătuiți din corpii celulari ai neuronilor

Reflexul este mecanismul fundamental de funcționare a sistemului nervos și reprezintă răspunsul centrilor nervoși la stimularea unei zone receptoare. Baza anatomică a reflexului este arcul reflex cu cinci componente:

1. Receptorul - transformă energia stimulului în influx nervos. Tipuri de receptori:

   • După localizare: exteroceptori, proprioceptori, interoceptori
   • După energia procesată: mecanoreceptori, termoreceptori, chemoreceptori, fotoreceptori

2. Calea aferentă - conduce informația de la receptor la centrul nervos

3. Centrul nervos reflex - analizează informațiile și generează comenzi. Cuprinde trei nivele:

   • Nivelul cortical (scoarța cerebrală)
   • Nivelul subcortical (diencefal, cerebel, trunchi cerebral)
   • Măduva spinării

4. Calea eferentă - transmite comanda de la centrul nervos la efector

5. Efectorul - execută comanda (mușchi sau glande)

Memorează! Toate reflexele urmează același traseu prin arcul reflex, de la receptor la efector, indiferent de complexitatea lor!

Căile de conducere în sistemul nervos

Funcția de conducere se realizează prin substanța albă care formează căile ascendente și descendente:

Căile ascendente (senzitive) conduc informația de la receptori la centrii nervoși și se clasifică în:

• Exteroceptive - căi specifice, lungi, cu proiecție corticală, alcătuite din trei neuroni:

  • Fasciculul spinotalamic anterior - pentru sensibilitatea tactilă grosieră
  • Fascicule spinobulbare - pentru sensibilitatea tactilă fină
  • Fasciculul spinotalamic lateral - pentru sensibilitatea termică și dureroasă

• Proprioceptive - căi specifice cu proiecție corticală sau subcorticală:

  • Fascicule spinobulbare - pentru sensibilitatea proprioceptivă conștientă
  • Fascicule spinocerebeloase - pentru sensibilitatea proprioceptivă inconștientă

• Interoceptive - căi nespecifice, cu proiecție corticală difuză

Căile descendente (motorii) deservesc motilitatea și sunt alcătuite din doi neuroni:

• Fascicule piramidale (corticospinale) - pentru motilitatea voluntară
• Căi extrapiramidale - pentru motilitatea involuntară, automată (echilibru, tonus muscular, coordonare)

Aplicație practică: Când îți retragi involuntar mâna de pe un obiect fierbinte, informația urmează calea ascendentă a sensibilității termice, iar răspunsul motor urmează calea descendentă până la mușchii mâinii!

Sistemul nervos vegetativ (SNV)

Sistemul nervos vegetativ coordonează funcționarea organelor interne și este compus din două diviziuni cu efecte generale opuse:

1. Sistemul nervos simpatic - pregătește organismul pentru situații de urgență ("luptă sau fugi")
2. Sistemul nervos parasimpatic - controlează funcțiile de conservare a energiei ("odihnă și digestie")

Căile de conducere în SNV:

• Căile ascendente interoceptive - transmit informații de la viscere către centrii nervoși
• Sunt căi nespecifice, cu proiecție corticală difuză
• Includ mai mult de trei neuroni

Centrii nervoși vegetativi se găsesc la:

• Nivelul măduvei spinării (în coarnele laterale)
• În trunchiul cerebral (nuclei vegetativi)
• În hipotalamus (centrul vegetativ suprem)

Tipuri de sensibilitate viscerală:

• Sensibilitatea la presiune și distensie
• Sensibilitatea la compoziția chimică a mediului
• Sensibilitatea dureroasă

Important! Sistemul nervos vegetativ funcționează autonom, dar este totuși sub controlul centrilor superiori, în special al hipotalamusului, care coordonează atât funcțiile vegetative, cât și cele endocrine!

Efectele stimulării sistemului nervos vegetativ

Sistemul nervos vegetativ controlează activitatea organelor interne prin intermediul componentelor simpatice și parasimpatice, care au efecte de obicei opuse:

Efecte asupra ochiului:

• Simpaticul → dilatarea pupilei (midriază) și relaxarea mușchiului ciliar (vedere la distanță)
• Parasimpaticul → constricția pupilei (mioză) și contracția mușchiului ciliar (vedere de aproape)

Efecte asupra sistemului cardiovascular:

• Simpaticul → crește frecvența cardiacă, forța de contracție și produce vasoconstricție
• Parasimpaticul → scade frecvența cardiacă și conducerea, fără efect major asupra vaselor

Efecte asupra sistemului respirator:

• Simpaticul → bronhodilatație și scăderea secreției glandelor mucoase
• Parasimpaticul → bronhoconstricție și creșterea secreției glandelor mucoase

Efecte asupra sistemului digestiv:

• Simpaticul → contractă sfincterele, relaxează musculatura, scade motilitatea și secreția
• Parasimpaticul → relaxează sfincterele, contractă musculatura, crește motilitatea și secreția

Efecte asupra tractului urinar:

• Simpaticul → contractă sfincterul vezical intern
• Parasimpaticul → relaxează sfincterul vezical intern și contractă mușchiul detrusor

Aplicație practică: Cunoașterea efectelor sistemului nervos vegetativ este utilă pentru înțelegerea acțiunii multor medicamente care pot stimula sau bloca aceste efecte!