Contextul simbolist și particularitățile poeziei
Simbolismul a apărut în Franța în a doua jumătate a secolului XIX ca reacție împotriva parnasianismului și naturalismului. George Bacovia a reușit să valorifice toate procedeele simboliste, depășind însă tiparele și anticipând poezia modernă.
„Plumb" se înscrie în lirica simbolică prin cultivarea simbolurilor, prezența sugestiei și a corespondențelor, muzicalitatea interioară și cromatica specifică. Semnificațiile simbolului central „plumb" se construiesc prin corespondențe între planul subiectiv/uman și obiectiv/cosmic.
Substantivul nearticulat „plumb", alcătuit din consoane „grele" și o vocală închisă, sugerează apăsarea sufletească, angoasa și închiderea definitivă a spațiului existențial. Prin repetarea sa de șase ori, cuvântul devine motiv central al textului, sugerând mineralizarea lumii exterioare și interioare sub efectul metalului toxic.
Observație: Bacovia însuși mărturisea despre simbolul central: „Plumbul ars este galben. Sufletul ars este galben. Galbenul este culoarea sufletului meu."














