Caracterizarea protagonistului
Ghiță are un statut complex care evoluează pe parcursul nuvelei. Din punct de vedere social, el este tată, soț, ginere, cârciumar și cizmar. Psihologic, se încadrează în tipologia zgârcitului, având un caracter venal (face orice pentru bani). Moral, este într-o permanentă schimbare, deteriorându-se treptat.
Caracterizarea directă se realizează prin autocaracterizare "Arfivoitsa˘mearga˘laeas−oı^mpace,darnuputea,ceva−nelnu−lla˘sa" și prin perspectiva altor personaje ("Se făcuse tot mai ursuz, nu mai zâmbea ca înainte").
Caracterizarea indirectă reiese din acțiunile sale, precum comiterea sperjurului sau uciderea Anei, moment în care pierde ultima fărâmă de umanitate. Monologul interior dezvăluie conflictul său sufletesc: "Ce să fac dacă e în mine ceva mai tare decât voința mea?"
Pont pentru examen! Transformarea lui Ghiță ilustrează perfect tema dezumanizării sub influența lăcomiei. Urmărește evoluția personajului de la cizmarul onest la criminalul lipsit de scrupule pentru a înțelege mesajul moral al nuvelei.