Context și încadrarea în curentul realist
„Ion" a fost primit cu entuziasm de critica literară, fiind considerat „cea mai puternică creație obiectivă a literaturii române" (E. Lovinescu). Sursele de inspirație ale autorului includ nuvelele anterioare („Zestrea", „Rușinea") și experiențe de viață proprii, cum ar fi gestul unui țăran care sărută pământul.
Romanul se încadrează în curentul realist prin mai multe trăsături definitorii. În primul rând, se evidențiază perspectiva narativă obiectivă - evenimentele sunt relatate la persoana a III-a de către un narator detașat, omniscient și omniprezent. Incipitul cu funcție premonitorie (crucea strâmbă cu Isus având fața spălată de ploi) avertizează asupra dramelor care se vor desfășura în satul Pripas.
Un alt aspect realist important este caracterul monografic al romanului, care surprinde veridic diverse fațete ale lumii rurale: obiceiuri și tradiții hora,ceremonialelespecificevieții−naștere,nunta˘,moarte, relațiile socioeconomice și dinamica instituțiilor (școală, biserică). Descrierea horei sătești constituie o pagină etnografică memorabilă prin înfățișarea portului popular și a dansului tinerilor.
Ai observat? Liviu Rebreanu folosește detalii toponomice precise pentru a crea autenticitate, plasând acțiunea într-un spațiu bine conturat: "Din șoseaua ce vine de la Cârlibaba, întovărășind Someșul, ... se desprinde un drum alb mai sus de Armadia, ... ca să dea buzna în Pripasul pitit..."