Structura și conflictul
Titlul basmului are o semnificație aparte. „Povestea" sugerează călătoria inițiatică a protagonistului, iar „Harap-Alb" este un oximoron care combină statutul de slugă („harap") cu simbolul purității și victoriei („alb").
În basm există un dublu conflict. Pe de o parte, avem conflictul exterior, specific basmelor populare - lupta dintre bine și rău reprezentată de confruntarea dintre Harap-Alb și Spân. Pe de altă parte, există un conflict interior al protagonistului care își depășește condiția de neințiat pentru a deveni un viitor împărat drept și bun.
Conflictul se declanșează când Spânul îl păcălește pe Harap-Alb și îl transformă în sluga sa. Evoluția conflictului este marcată de probele la care este supus feciorul de crai, probe care îl transformă și îl maturizează. Chiar dacă la un moment dat Harap-Alb este omorât de Spân, echilibrul este restabilit când fata Împăratului Roș îl readuce la viață, iar calul său îl ucide pe Spân.
Basmul lui Creangă rămâne o operă valoroasă care, așa cum spunea G. Călinescu, reprezintă „o oglindire a vieții în moduri fabuloase", punând în evidență idealurile de dreptate, adevăr și cinste.
Pune în practică: Încearcă să identifici în viața ta situații în care ai fost pus la încercare și ai învățat lecții importante, asemenea lui Harap-Alb. Cum te-au ajutat aceste experiențe să crești?