Modernismul și "Testament" - artă poetică
Modernismul interbelic românesc s-a dezvoltat în jurul revistei și cenaclului "Sburătorul" condus de Eugen Lovinescu. Acest curent își propunea înnoirea poeziei prin abordarea unor teme specifice cunoașterea,raportulom−divinitate și prin perspectiva inedită asupra temelor clasice (iubire, timp, moarte, natură).
"Testament" ilustrează perfect tehnica estetizării urâtului, prin care elementele nepoeticee primesc valori estetice. Versurile "Din bube, mucegaiuri și noroi/Iscat-am frumuseți și preturi noi" arată transformarea urâtului în frumos, sugerând că poezia modernă își are resursele atât în realitatea plăcută, cât și în boală, moarte și suferință.
O altă trăsătură modernistă este ambiguitatea limbajului poetic, evidențiată prin abundența metaforelor și inovațiile lexicale. Metafora devine figura de stil predominantă, permițând cititorului să interpreteze mesajul transmis.
De reținut! Pentru Arghezi, creația artistică nu este rezultatul inspirației divine, ci produsul muncii asidue - "slovă făurită" la "mojarul de foc", sugerând efortul creativ necesar.