Tehnici narative și structură
Incipitul romanului "Ion" stabilește cadrul prin mai multe tehnici narative ingenioase. Bogăția toponimică și tehnica detaliului semnificativ fixează spațial acțiunea, iar perspectiva panoramică surprinde întregul sat "pitit într-o strâmbătură de coline".
Drumul devine un supra-personaj ce leagă universul rural de cel citadin, funcționând simbolic "ca o poartă" între realități diferite. Verbele dinamice ("se desprinde", "spintecă", "trece") imprimă ritmul narațiunii și prefigurează evoluția conflictelor, în timp ce locuțiunile adverbiale ("când în dreapta, când în stânga") sugerează ezitarea permanentă a protagonistului între glasul iubirii și cel al pământului.
Descrierea crucii aduce sugestia destinului și prefigurează o lume cu valori răsturnate prin adjective precum "strâmbă", "veștedă", "jalnică". Conflictele sunt latente la început, perceptibile doar în detalii subtile ca "satul parcă a murit", iar casa notarului "cu 2 ferestre care se uită tocmai în inima satului" simbolizează prezența autorității.
Reține! Incipitul și finalul romanului stau sub semnul circularității, validând viziunea lui Rebreanu despre roman ca "corp sferoid" - un univers rotund, închis în sine, dar cuprinzător!