Conjuncțiile coordonatoare
Conjuncțiile coordonatoare leagă propoziții de același fel. Le putem împărți în patru categorii principale, fiecare cu rol specific în construirea propozițiilor.
Conjuncțiile copulative adaugă informații noi la cele existente. Cele mai folosite sunt: „și", „nici", „iar", „precum și". De exemplu: „Am mâncat o pizza și am băut un suc" sau „Nu am fost la film, nici la teatru".
Conjuncțiile adversative exprimă o opoziție sau un contrast. Cele mai comune sunt: „dar", „iar", „însă", „ci". De exemplu: „Aș vrea să merg la mare dar nu am timp" sau „Nu este supărată, ci tristă".
💡 Atenție la conjuncția „iar" - poate fi atât copulativă, cât și adversativă, în funcție de context!
Conjuncțiile disjunctive exprimă o alegere sau o alternativă. Cele mai folosite sunt: „sau", „ori", „fie". De exemplu: „Vrei cafea sau ceai?" sau „Fie că plouă, fie că ninge, eu plec".
Conjuncțiile concluzive arată o concluzie sau o consecință. Cele mai frecvente sunt: „deci", „așadar", „prin urmare", „în concluzie". De exemplu: „A învățat, deci va lua o notă bună" sau „Nu ai învățat, așadar îți e foame".