Misterul și metafora ca mijloace de cunoaștere
Poetul respinge cunoașterea paradisiacă, care are un efect distructiv asupra misterului: "sugrumă vraja nepatrunsului ascuns" și "ucide cu mintea tainele". În schimb, el preferă contemplarea misterelor, amplificându-le prin creație și prin folosirea metaforelor revelatorii.
Enumerația "în flori, în ochi, pe buze ori morminte" detaliază imaginea "corolei de minuni", fiecare termen reprezentând un mister aparte. Aceste simboluri deschid calea multiplelor interpretări, sporind emoția receptării poeziei și transformând necunoscutul în "ne-nțelesuri și mai mari".
O comparație amplă asociază efectul poeziei cu razele lunii care, în loc să risipească întunericul, amplifică misterul nopții prin jocul de umbre. Astfel, rolul artistului, asemeni luminii selenare, nu este de a explica lumea, ci de a o îmbogăți prin sugestie și simboluri.
Reține! Poetul este numit "transcendental" pentru că amplifică misterul prin metafore revelatorii, transformând necunoscutul în "ne-nțelesuri și mai mari" - o idee fundamentală în filozofia lui Blaga.
În concluzie, Blaga propune prin această artă poetică o viziune nouă asupra lumii, formată din mistere ce nu pot fi explicate rațional, ci doar amplificate prin actul creației. Eul creator, marcat frecvent prin pronumele "eu", devine astfel un protector al misterelor universale și un creator de sensuri poetice.