Bacalaureatul - Un nou început

Bacalaureatul nu reprezintă finalul călătoriei tale educaționale, ci începutul unei noi etape în viața ta. Este momentul în care îți vei demonstra cunoștințele acumulate în anii de liceu.

Pregătirea pentru examenul de limba română necesită înțelegerea clară a structurii subiectelor și exersarea constantă a tipurilor de cerințe. Cu cât exersezi mai mult, cu atât vei deveni mai încrezător în abilitățile tale.

Pro-tip: Organizează-ți timpul de studiu în funcție de tipurile de subiecte și cerințe, acordând mai multă atenție zonelor în care te simți mai puțin pregătit.

Structura Subiectului I la bacalaureat

Subiectul I este împărțit în două părți principale: A și B. Partea A are ca suport un fragment dintr-o operă literară sau non-literară și conține cinci cerințe diferite care valorează împreună 30 de puncte.

Pentru rezolvarea corectă a acestor cerințe, este esențial să citești cu atenție textul suport. Toate răspunsurile se găsesc în fragmentul dat, iar o lectură superficială poate duce la pierderea unor informații importante.

Partea B a subiectului implică redactarea unui text argumentativ pornind de la fragmentul dat, această secțiune valorând 20 de puncte.

Prima cerință - INDICĂ

Prima cerință începe de obicei cu verbul "Indică" și vizează explicarea unei structuri prezente în text. De exemplu: "Indică sensul din text al secvenței fără oprire."

În acest caz, trebuie să identifici structura respectivă în text și să deduci sensul ei în contextul dat. Răspunsul trebuie să fie scurt și la obiect, bazându-te pe logică și pe cunoașterea sinonimelor.

Atenție! La această cerință nu trebuie să adaugi explicații suplimentare sau citate din text. Un răspuns simplu și direct este suficient pentru a obține cele 6 puncte.

Cerințele 2 și 3 - MENȚIONEAZĂ și PRECIZEAZĂ

Cerința numărul 2 începe cu verbul "Menționează" și explorează de obicei un anumit paragraf din text. Trebuie să identifici și să menționezi aspectele cerute folosind o propoziție simplă, fără citate din text.

Cerința numărul 3, care începe cu verbul "Precizează", analizează tot un paragraf specific. De această dată, ți se cere să precizezi anumite aspecte și să justifici răspunsul cu o secvență semnificativă din text. Aici este singurul loc unde este recomandat să incluzi un citat.

Fiecare dintre aceste cerințe valorează 6 puncte, deci acordă-le atenția cuvenită.

Cerințele 4 și 5 - EXPLICĂ și PREZINTĂ

Cerința numărul 4 începe cu verbul "Explică" și te provoacă să intri mai adânc în textul dat. Aici ți se cere să oferi din text două idei sau aspecte care se referă la întregul conținut. Scrie fraze ample, dar nu depăși 30-35 de cuvinte. Nu include citate.

Cerința numărul 5 începe cu verbul "Prezintă" și are un grad mai ridicat de dificultate. Trebuie să analizezi o anumită secvență specificată în cerință, folosind 30-50 de cuvinte. Expune în detaliu aspectul cerut, cu argumentele necesare.

Sfat util: La aceste cerințe, parafrazarea este cheia unui răspuns de punctaj maxim. Evită citatele și concentrează-te pe explicații clare.

Verbele din cerințe și ce presupun ele

Verbele folosite în cerințe sunt foarte importante deoarece îți indică exact ce trebuie să faci pentru a obține punctajul maxim. Iată ce presupune fiecare:

Indică = scrie răspunsul clar, fără alte explicații sau citate. Este cel mai simplu tip de cerință.

Menționează = folosește o propoziție simplă în care numești doar ceea ce se cere. Nu adăuga citate sau explicații suplimentare.

Precizează = stabilește și arată în mod precis și succint aspectul impus. Acest verb este adesea urmat de "justifică" - DOAR aici poți folosi un citat extras din textul dat.

Înțelegerea exactă a ceea ce presupune fiecare verb este esențială pentru a răspunde corect și a obține punctajul complet.

Cerințele complexe - EXPLICĂ și PREZINTĂ

Explică = scrie fraze ample care evidențiază aspectul cerut, dezvoltând conceptul pe baza textului. Nu depăși 30-35 de cuvinte și nu include citate. Această cerință vizează înțelegerea textului și asumarea creativă a unui punct de vedere.

Prezintă = expune în detaliu aspectul cerut, cu argumentele necesare, încadrându-te în 30-50 de cuvinte. Citatul este permis, dar nu este recomandat; parafrazarea este preferabilă pentru un răspuns de punctaj maxim.

Reține: Cerințele "Explică" și "Prezintă" îți oferă mai multă libertate de exprimare, dar trebuie să rămâi în limitele impuse de cerință și să te bazezi pe textul dat.

Exemplu de Subiect de Bacalaureat

Subiectul exemplificat este extras din testele de antrenament pentru Bacalaureatul 2021 și are ca text suport un fragment din "Acea fată frumoasă" de Radu Tudoran.

Textul prezintă călătoria autorului prin Germania, oprirea sa la izvoarele Dunării și reflecțiile sale despre frumusețe și simboluri. Cerințele urmează structura standard a Subiectului I:

1. Indică sensul unei secvențe din text
2. Menționează o localitate specifică
3. Precizează semnificația unui gest și justifică
4. Explică motivul pentru care ziua de călătorie dobândește sens
5. Prezintă concepția autorului despre frumusețea lumii

Partea B cere redactarea unui text argumentativ despre influența unui loc vizitat asupra stării emoționale.

Rezolvare Model - Cerința 1

Cerința: Indică sensul din text al secvenței "fără oprire".

Răspuns model: Sensul din text al secvenței "fără oprire" este "neîncetat", "necontenit."

Pentru a rezolva corect această cerință, trebuie să citești cu atenție textul pentru a localiza secvența "fără oprire" și să înțelegi contextul. În fragment, această expresie apare în propoziția: "Să fi vrut, puteam să merg fără oprire până la Hamburg."

Important! La această cerință nu trebuie să oferi explicații suplimentare sau să citezi din text. Un răspuns concis, care indică doar sensul cerut, este suficient pentru a obține punctajul maxim.

Rezolvare Model - Cerința 2

Cerința: Menționează localitatea aflată la cea mai mică altitudine de pe cursul Dunării, utilizând informațiile din textul dat.

Răspuns model: Numele localității aflate la cea mai mică altitudine de pe cursul Dunării, după cum reiese din fragmentul dat, este Sulina.

Această cerință necesită o analiză atentă a textului pentru a identifica informațiile relevante. În fragment se menționează: "De-aici sunt două mii opt sute patruzeci de kilometri până la Sulina și pe această distanță Dunărea coboară șase sute șaptezeci și opt de metri."

Având în vedere că Dunărea coboară de la izvor până la vărsare, rezultă logic că Sulina, fiind la vărsarea în Marea Neagră, se află la cea mai mică altitudine.