Subiectul al II-lea: Perspectiva narativă

Într-un fragment literar, perspectiva narativă reprezintă modul în care autorul alege să transmită informațiile către cititor. În fragmentul din "Oraș patriarhal" de Cezar Petrescu, putem identifica o narațiune la persoana a III-a, cu un narator obiectiv, omniscient.

Naratorul prezintă acțiunile personajelor $Cristina Madolschi, Tudor Stoenescu-Stoian, Iordăchel Păun$ ca un observator exterior, folosind verbe la persoana a III-a: "întinse", "părăsi", "se apropie", "îi urmări". Această poziție îi permite să pătrundă în gândurile personajelor, dezvăluind sentimentele acestora.

💡 Nu confunda naratorul cu autorul! Naratorul este o voce ficțională creată de autor pentru a relata întâmplările.

Perspectiva narativă omniscientă permite accesul la trăirile interioare ale personajelor: "Toată viața Cristinei Madolschi se concentrase în această așteptare" sau "Pentru Tudor Stoenescu-Stoian, scrisul din foaia învechită $...$ nu avea nicio însemnătate." Astfel, naratorul poate prezenta nu doar acțiunile, ci și gândurile, intențiile și emoțiile personajelor.

Stilul obiectiv al narațiunii contribuie la construirea unei imagini complete asupra situației prezentate, oferind perspective multiple și creând un cadru narativ complex pentru înțelegerea relațiilor dintre personaje.

Subiectul al II-lea: Comentariul textului poetic

Poezia "Nu mai zăresc..." de Tudor Arghezi prezintă o meditație asupra destinului uman, dezvoltând ideea poetică a călătoriei existențiale ireversibile, prin intermediul simbolului potecii.

Textul poetic valorifică motivul călătoriei ca metaforă a vieții, evidențiat prin imaginea centrală a potecii singuratice ("Poteca merge încă mult?"). Această cale devine un simbol al destinului individual, sugerând unicitatea experienței umane: "Cărare-aleasă numai pentru mine".

Arghezi utilizează interogații retorice succesive pentru a amplifica neliniștea existențială: "E pas de sfânt, e pas de lup?" sau "Poteca merge încă mult?". Aceste întrebări reflectă incertitudinea în fața destinului, dar și dorința de înțelegere a sensului vieții.

Un alt element artistic semnificativ este antiteza dintre dorința de odihnă a eului liric $"M-aș odihni..."$ și caracterul implacabil al trecerii timpului, sugerat prin metafora potecii care "se scufundă". Acest contrast accentuează tema ireversibilității timpului și imposibilitatea omului de a controla propriul destin: "Nu vreau să merg și ea mă duce."

Prin îmbinarea acestor mijloace artistice, Arghezi reușește să transmită o profundă meditație asupra condiției umane, reflectând asupra raportului dintre libertate și determinism în existența individuală.

Subiectul al II-lea: Rolul notațiilor autorului

În fragmentul din piesa "Daria" de Lucian Blaga, notațiile autorului (didascaliile) joacă un rol esențial în construirea universului dramatic și în orientarea cititorului/spectatorului.

Notațiile inițiale despre decor ("Aceeași cameră, însă aranjată") stabilesc cadrul spațial al acțiunii, oferind indicații precise despre organizarea scenei, cu elemente de recuzită semnificative: "masă de lucru", "măsuță cu scaune și canapea", "tablouri făcute de-o mână de diletant". Aceste detalii conturează atmosfera și sugerează statutul social și preocupările personajelor.

Indicațiile temporale ("Spre seară. Lampa aprinsă") au rolul de a fixa momentul desfășurării acțiunii, contribuind la crearea unei atmosfere intime, propice dialogului dintre personaje.

Descrierea personajelor ("PRIETENA mică și foarte grasă") și a pozițiilor acestora pe scenă orientează regizorul și actorii în interpretarea rolurilor, oferind informații esențiale despre relațiile dintre ele și despre activitățile în care sunt angajate: "și-au luat ceaiul".

Notațiile lui Blaga nu sunt simple instrucțiuni tehnice, ci contribuie la înțelegerea subtextului dramatic, completând replicile personajelor și adâncind semnificațiile textului. Ele ghidează cititorul în reconstruirea mentală a spectacolului și facilitează înțelegerea intențiilor autorului, esențiale pentru interpretarea piesei.

Subiectul I: Înțelegerea textului

Fragmentul din "Memorii" de Nichifor Crainic descrie procesul de preparare a marmeladei de măceșe, o experiență gastronomică ce devine o activitate comunitară, capabilă să distragă atenția de la problemele personale.

Autorul prezintă dificultățile culesului măceșelor cu un amestec de admirație și amuzament. Deși fructele sunt atrăgătoare prin "frumusețea lor", culesul devine o adevărată provocare din cauza ghimpilor care "muşcau degetele", "pătrundeau prin haină, prin pantaloni" și lăsau "înțepături cu ascuțimea lor ca de os". Relatarea sugerează că obținerea unui lucru valoros presupune efort și sacrificiu.

Procesul de preparare este descris în detaliu, de la culegerea fructelor până la fierberea îndelungată. Autorul subliniază importanța răbdării și colaborării: "Trebuie fiartă continuu, zi și noapte, mestecând fără întrerupere cu linguroiul". Această muncă meticuloasă devine o metaforă pentru atenția și dedicarea necesare în orice activitate valoroasă.

💡 Pentru a răspunde eficient la întrebările despre text, identifică informațiile explicite, dar și semnificațiile implicite ale fragmentului!

În final, satisfacția autorului confirmă că efortul a meritat: "am devenit propagandistul lui". Această experiență a transformat o simplă activitate culinară într-o ocazie de conexiune umană și de evadare din problemele cotidiene.

Subiectul al III-lea: Eseu structurat despre particularitățile unui text narativ

Pentru a elabora un eseu structurat despre particularitățile unui text narativ de Camil Petrescu (cum ar fi "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" sau "Patul lui Procust"), trebuie să abordezi următoarele aspecte:

Încadrarea în curent/perioadă literară:

• Textele lui Camil Petrescu se încadrează în modernismul interbelic românesc
• Romanele sale ilustrează tehnica analizei psihologice și autenticitatea
• Introduce perspectiva subiectivă și relativismul în proza românească

Comentarea episoadelor relevante pentru temă:

• În "Ultima noapte...", episoade semnificative sunt: scena geamantanului, monologul interior al lui Ștefan despre gelozie sau experiența frontului
• În "Patul lui Procust", analizează jocul perspectivelor narative sau momentele de confesiune ale personajelor

Analiza elementelor de structură și limbaj:

• Tehnicile narative: monologul interior, fluxul conștiinței, jurnalul
• Perspectiva narativă subiectivă, la persoana I
• Timpul subiectiv și dilatarea momentelor de analiză psihologică
• Limbajul intelectualizat și conceptualizarea experienței trăite

Argumentează cu citate relevante din textul analizat și dezvoltă conexiunile dintre forma și conținutul operei, subliniind inovațiile aduse de Camil Petrescu în literatura română.

Subiectul I: Argumentarea

Argumentarea reprezintă un tip de text în care îți susții opinia despre o temă, folosind exemple relevante și conectori logici. Pornind de la fragmentul din "Memorii de război" de George Topîrceanu, ai putea dezvolta un argument despre influența stării interioare asupra percepției lumii exterioare.

Pentru a construi o argumentare eficientă, respectă următoarea structură:

1. Formularea clară a opiniei - "Consider că starea interioară influențează decisiv modul în care percepem realitatea înconjurătoare."

2. Dezvoltarea argumentelor:

   • Argument din text: "În fragmentul dat, naratorul, aflat într-o stare de neliniște și nostalgic, percepe natura înconjurătoare într-un mod poetic, transformând concertul greierilor într-o meditație despre originile vieții pe Pământ."
   • Argument din experiența personală sau culturală: "În literatură, aceeași realitate este percepută diferit de personaje aflate în stări emoționale diferite, cum se întâmplă în 'Moara cu noroc' de Slavici, unde peisajul devine amenințător pe măsură ce Ghiță devine obsedat de câștig."

3. Utilizarea corectă a conectorilor logici: în primul rând, de asemenea, prin urmare, așadar

4. Formularea unei concluzii care să rezume ideile principale și să întărească opinia inițială.

💡 Folosește citate din text pentru a-ți susține argumentele și fă conexiuni între ideile din fragment și experiențele tale personale sau culturale!

Subiectul al III-lea: Eseu despre particularitățile unei comedii

Pentru a elabora un eseu despre particularitățile unei comedii (de exemplu "O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale), abordează următoarele aspecte:

Trăsături pentru încadrarea în perioadă/curent:

• Comedia reprezintă o satiră socială și politică a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea
• Se încadrează în realismul critic, având ca scop dezvăluirea moravurilor și a defectelor societății
• Folosește tipologii caracteristice (politicianul corupt, cetățeanul turmentat, gazetarul oportunist)

Scene relevante pentru temă:

• Scena discursului electoral al lui Cațavencu ilustrează demagogia și falsitatea politicianilor
• Scena finală demonstrează oportunismul și lipsa de principii morale a personajelor
• Analizează modul în care aceste scene contribuie la construirea mesajului global al operei

Componente de structură și de limbaj:

• Comicul de limbaj (cacofonii, pleonasme, repetiții): "Ai puțintică răbdare" (Trahanache)
• Comicul de situație: încurcătura scrisorii, duelul ratat
• Comicul de caracter: lașitatea lui Cațavencu, oportunismul lui Dandanache
• Tehnicile dramaturgice: quiproquo-ul, repetarea scenelor în oglindă

Argumentează cu citate relevante din text și explică modul în care aceste elemente contribuie la efectul comic și la mesajul critic al operei. Subliniază actualitatea viziunii lui Caragiale asupra societății românești.

Subiectul I: Analiza unui text nonliterar (corespondență)

Scrisoarea lui Mihai Eminescu către Veronica Micle reprezintă un text epistolar cu valoare documentară și literară, relevând atât relația personală dintre cei doi, cât și dimensiunea artistică a expresiei poetului.

Structura scrisorii urmează modelul clasic: formula de adresare afectuoasă ("Draga şi dulcea mea amică"), conținutul propriu-zis, formula de încheiere și semnătura. Această structură convențională este îmbogățită stilistic prin expresii poetice și metaforice.

Tonul confesiv domină întreaga scrisoare, Eminescu dezvăluindu-și starea sufletească marcată de singurătate și dor: "De când ai plecat tu, n-a plecat numai fericirea, ci şi liniştea şi sănătatea mea." Intensitatea sentimentelor este evidențiată prin exclamații și interogații retorice care sugerează neliniștea existențială a poetului.

Limbajul poetic transformă scrisoarea într-un text cu valențe literare. Expresii precum "zile aurite", "viaţa ta senină" sau "sufletul tău plin de veselie" arată influența sensibilității poetice a autorului asupra stilului epistolar.

💡 Identifică elementele care transformă această scrisoare personală într-un text cu valoare literară!

Scrisoarea ilustrează concepția romantică despre iubire ca sentiment excepțional într-o lume ostilă: "Este în lumea asta destul loc pentru atâta iubire câtă o avem?". Această viziune reflectă nu doar relația personală, ci și universul poetic eminescian.

Subiectul al II-lea: Rolul notațiilor autorului în textul dramatic

În fragmentul din "Citadela sfărâmată" de Horia Lovinescu, notațiile autorului (didascaliile) au un rol esențial în construirea semnificațiilor piesei și în orientarea interpretării scenice.

Indicațiile de decor stabilesc cadrul spațial și temporal ("Acelaşi decor. Încăperea a căpătat însă aspect de talcioc"), sugerând o schimbare semnificativă în atmosfera casei. Detaliile precum "geamantane de piele de porc, etichete de hoteluri străine" indică prezența unui nou personaj și schimbarea statutului social al familiei.

Notațiile caracterizează indirect personajele prin activitățile lor: Emilia face o pasiență, ceea ce sugerează rutina și monotonia vieții ei, în timp ce atitudinea Adelei, exprimată prin didascalii ("Enervată"), dezvăluie tensiunea din relația celor două personaje.

Indicațiile de gesturi și mișcare ("ciocănind cu degetul în cărți") completează replicile personajelor, adăugând informații esențiale pentru înțelegerea stării lor emoționale și a dinamicii relațiilor dintre ele.

Notațiile autorului contribuie substanțial la construirea substratului dramatic, sugerând teme precum degradarea relațiilor familiale și schimbarea valorilor. Ele facilitează tranziția de la textul scris la reprezentarea scenică, ghidând regizorul și actorii în interpretarea intențiilor autorului.

Subiectul I: Analiza unui text memorialistic

Fragmentul din "O retrospectivă" de Ion Th. Ilea prezintă un portret complex al lui Camil Petrescu, evidențiind atât calitățile sale intelectuale, cât și dimensiunea umană a personalității scriitorului.

Portretul fizic al lui Camil Petrescu este schițat succint: "om puțintel la trup, neastâmpărat", sugerând o prezență fizică discretă, compensată de o energie intelectuală remarcabilă. Această descriere contrastează cu amploarea personalității intelectuale a scriitorului.

Personalitatea intelectuală este descrisă ca "perfect închegată", combinând erudiția cu sensibilitatea umană. Autorul admiră capacitatea lui Camil Petrescu de a "polariza cu ușurință" atenția prin "multiplele sale mijloace de investigație și infinitelele sale resurse sufletești", evidențiind complexitatea personalității sale.

Episodul relatat, în care Camil Petrescu ajută un tânăr poet aflat în dificultate, ilustrează calitatea fundamentală a scriitorului: omenia. Gestul spontan de a oferi ajutor $"Cerându-i rețetele [...] le-a executat la prima farmacie"$ revelează o dimensiune morală profundă a personalității lui Camil Petrescu.

💡 Când analizezi un text memorialistic, observă atât informațiile factuale, cât și atitudinea subiectivă a autorului!

Textul transmite admirația autorului față de Camil Petrescu, pe care îl prezintă ca pe un model de intelectual complet, la care dimensiunea umană și cea intelectuală fuzionează armonios.