Opere literare românești (1840-1916)

Alexandru Lăpușneanu (1840) de Costache Negruzzi este o nuvelă istorică reprezentativă care se remarcă prin raportarea la istoria națională și construcția personajelor antitetice. Scenele cele mai semnificative includ măcelul celor 47 de boieri și moartea protagonistului.

Povestea lui Harap-Alb (1877) de Ion Creangă este un basm cult caracterizat prin formulele specifice și transcendența în fabulos. Momentele-cheie sunt coborârea în fântână și secvența morții și reînvierii protagonistului - elemente ce subliniază structura inițiatică a basmului.

⭐️ Bun de știut: La examen, pentru operele lui Eminescu și Caragiale, concentrează-te pe tablouri/acte specifice, deoarece acestea sunt frecvent cerute în subiectele de bacalaureat!

Luceafărul (1883) al lui Mihai Eminescu este o poezie romantică ce îmbină genurile și stilurile literare, valorificând surse de inspirație folclorice. Pentru analiză, sunt esențiale Tabloul I și Tabloul IV care ilustrează contrastul dintre cele două lumi.

O scrisoare pierdută (1884-1885) de I.L. Caragiale este o comedie care satirizează scena politică românească prin diverse tipuri de comic. Actul 1, scena 4 și Actul 4 (scena finală) sunt pasaje fundamentale pentru înțelegerea operei.

Plumb (1916) de George Bacovia reprezintă poezia simbolistă prin excelență, cu corespondențe specifice și motive simboliste bine conturate. Prima secvență (decorul) și a doua secvență (sufletul) sunt esențiale pentru interpretare.

Opere literare românești (1919-1938)

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (1919) de Lucian Blaga este o poezie modernistă care renunță la prozodia clasică și îmbină filozofia cu literatura. Pentru analiză, e important să te concentrezi pe prima și a doua secvență poetică.

Ion (1920) de Liviu Rebreanu este un roman realist obiectiv ce prezintă tipologii memorabile într-un cadru cronologic veridic. Scenele semnificative includ hora duminicală, sărătarea pământului, nunta Floricăi cu George și moartea protagonistului.

În Grădina Ghetsemani (1921) de Vasile Voiculescu este o poezie tradiționalistă cu surse biblice care explorează condiția umană. Analiza trebuie să urmărească secvența 1 $strofele 1-2$ și secvența 2 (strofa 3).

⭐️ Reține: Modernismul românesc interbelic se manifestă diferit la fiecare autor - la Arghezi prin estetica urâtului, la Barbu prin lirism absolut, iar la Blaga prin filozofie integrată în poezie!

Testament (1927) de Tudor Arghezi reprezintă poezia modernistă prin ambiguitatea limbajului și lirism profund. Estetica urâtului și cartea văzută ca creație sunt aspecte definitorii ale operei.

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930) de Camil Petrescu este un roman modern subiectiv care valorifică memoria afectivă și autenticitatea perspectivei. Discuția de la popotă și cina în familie sunt scene esențiale.

Joc secund (1930) de Ion Barbu ilustrează poezia modernistă prin lirism absolut și ambiguitatea limbajului, metaforele complexe fiind elementul central al creației.

Opere literare românești (1938-1969)

Baltagul (1938) de Mihail Sadoveanu este un roman realist de tip mitic, tradițional, cu veridicitatea cronotropului și verosimilitatea acțiunii ca trăsături definitorii. Coborârea în rai și confruntarea criminalilor reprezintă scenele fundamentale pentru înțelegerea operei.

Enigma Otiliei (1938) de George Călinescu reprezintă romanul realist balzacian românesc. Relația incipit-final și tipologiile personajelor sunt esențiale pentru analiză, iar camera Otiliei și ultima întâlnire constituie scenele semnificative.

Moromeții (1955) de Marin Preda este un roman realist obiectiv, postbelic și antitotalitar. Se remarcă prin tipologiile bine conturate și veridicitatea cronotropului, iar scenele emblematice sunt cina în familie și tăierea salcâmului - momente ce sintetizează dramatic destinul familiei.

⭐️ Important: Operele postbelice trebuie analizate și prin prisma contextului social-politic care le-a influențat profund - regimul comunist afectează tematica și mesajul operelor!

Leoaica tânără, iubirea (1967) de Nichita Stănescu este o poezie neomodernistă caracterizată prin renunțarea la prozodia clasică și originalitatea metaforelor. Pentru interpretare, concentrează-te pe strofa 1 (întâlnirea) și strofa 2 (iubirea).

Iona (1968) de Marin Sorescu reprezintă parabola dramatică modernă sau tragedia existențialistă. Opera se distinge prin metafore și simboluri puternice, revitalizând mitul biblic. Tabloul I și Tabloul IV sunt esențiale pentru înțelegerea mesajului filozofic al piesei.