Povestea lui Harap-Alb: Caracteristici și structură

Basmul este o specie epică în care sunt narate întâmplări fabuloase cu personaje având puteri supranaturale. În "Povestea lui Harap-Alb", publicată în "Convorbiri literare" în 1877, regăsim toate trăsăturile caracteristice basmului: personaje fantastice, cifre și obiecte magice, formulele specifice de început și sfârșit.

Textul poate fi citit și ca un bildungsroman, deoarece prezintă evoluția protagonistului de la tinerețea naivă până la maturitate și împlinire. Tema principală este lupta dintre bine și rău, completată de tema devenirii eroului. O secvență esențială este momentul în care Spânul îl păcălește pe fiul craiului, făcându-l să intre în fântână și producând un transfer de identitate - este momentul când protagonistul primește numele oximoronic de Harap-Alb $harap = persoană cu pielea neagră, slugă$.

Creangă îmbină elementele fantastice cu cele realiste, aducând în text umor și înțelepciune populară. Un exemplu este secvența în care adjuvanții se ceartă la Împăratul Roș după ce Gerilă răcise prea tare încăperea, moment care arată că râsul este o modalitate de a învinge răul.

Știai că? Numele "Harap-Alb" este un oximoron - combină două cuvinte cu sensuri opuse: "harap" (om de culoare închisă, slugă) și "alb" (simbolul purității), sugerând transformarea prin care trece eroul.

Etapele acțiunii și dezvoltarea personajului

Structura basmului urmărește clasicele momente ale subiectului, fiecare cu rolul său în dezvoltarea narațiunii. Expozițiunea prezintă situația inițială de echilibru la curtea Craiului care are trei feciori și un frate, Împăratul Verde, care trăiește "la o margine a pământului".

Intriga apare când fiul cel mic încalcă interdicția tatălui și îl ia pe Spân ca slugă, moment în care acesta îl păcălește și îi fură identitatea. În desfășurarea acțiunii, Harap-Alb trebuie să treacă prin numeroase încercări pentru a-și dovedi valoarea: să aducă salate din Grădina Ursului, pielea cerbului solomonit și pe fiica Împăratului Roș.

Pe drum, protagonistul întâlnește cinci uriași cu defecte omenești, dar îi acceptă așa cum sunt și ei îl vor ajuta să depășească probele de la curtea Împăratului Roș. Punctul culminant este momentul în care Spânul îi taie capul lui Harap-Alb, iar deznodământul aduce restabilirea echilibrului prin învierea eroului, pedepsirea Spânului și nunta cu fata Împăratului Roș.

Personajul principal se transformă de-a lungul basmului din punct de vedere social (din fiu de crai devine împărat), moral și psihologic. Inițial naiv și nesigur, Harap-Alb devine un tânăr curajos, încrezător în forțele proprii și capabil să conducă.

Reține! În basme, călătoria eroului este întotdeauna circulară - pleacă de acasă, trece prin probe, se transformă și se întoarce cu un statut superior. La fel se întâmplă și cu Harap-Alb, care devine împărat la final.

Caracterizarea personajului principal

Harap-Alb este un personaj complex, care păstrează caracteristicile eroului din basmele populare dar rămâne în sfera umanului. Trăsăturile sale sunt evidențiate atât prin caracterizare directă ("Fiul craiului, boboc în felul său"), cât mai ales prin caracterizare indirectă, prin acțiunile și comportamentul său.

Protagonistul are numeroase calități care îl definesc: este milos (îi dăruiește un ban Sfintei Duminici deghizată în cerșetoare), curajos (vrea să înfrunte ursul de sub pod), cinstit și loial (nu își încalcă promisiunea dată Spânului, chiar dacă acesta îl tratează rău), și bun la suflet (salvează furnicile trecând prin apă și construiește adăpost pentru albine).

Totuși, Creangă îi atribuie și defecte omenești, făcându-l astfel credibil. Este neascultător (nu respectă sfatul tatălui de a se feri de omul spân), naiv și credul la început (se lasă ușor păcălit de Spân). Aceste slăbiciuni sunt esențiale pentru evoluția sa, căci doar depășindu-le poate deveni un conducător înțelept.

Călătoria lui Harap-Alb este un proces de formare și maturizare, similar cu alte opere din literatura universală. Pornind de la "crăișorul naiv" de la început, devine "Harap-Alb" (sluga) și apoi, la final, "împărat", ilustrând perfect structura unui bildungsroman.

Pont pentru examen: Analizează transformarea lui Harap-Alb în trei etape: inițial (naiv, neexperimentat), intermediar (învățând din greșeli și probe) și final (matur, demn de a fi conducător). Astfel vei evidenția perfect tema devenirii din acest basm.