Particularitățile basmului cult
Ion Creangă, născut la 1 martie 1837 în Humulești și decedat pe 31 decembrie 1889 la Iași, a transformat basmul popular într-o operă cultă plină de originalitate. Ca specie narativă, basmul implică fabulosul și prezintă numeroase personaje care simbolizează binele și răul.
Criticul George Călinescu remarca în opera lui Creangă "fermecătoarea împletire de realism și fabulos". Caracterul realist se vede în prezența umorului și oralitatea stilului. Naratorul omniscient stabilește o relație de complicitate cu cititorul prin expresii populare și limbaj colorat.
Bine de știut: În "Povestea lui Harap-Alb", conflictul dintre bine și rău nu se bazează pe puteri supranaturale, ci pe calitățile morale ale personajelor.
Un aspect interesant este construcția protagonistului Harap-Alb, care nu are puteri magice, ci este o ființă realistă ce trebuie să treacă prin mai multe probe pentru a-și dovedi calitățile morale. Traseul său este tipic unui bildungsroman - o călătorie de maturizare și formare ca viitor conducător.















