Caracterizarea lui Ghiță
Ghiță este personajul principal al nuvelei, fiind un personaj plat surprins în procesul dezumanizării cauzat de dorința de avuție. El participă la toate momentele importante ale acțiunii, iar portretul său este complex, construit în manieră realistă.
Din punct de vedere social, Ghiță este inițial un cizmar modest, căsătorit cu Ana, având dorința de a-și îmbunătăți statutul în comunitate. Din punct de vedere moral, la început se dovedește un om harnic, iubitor și atent cu familia sa, însă după ce devine cârciumar și intră în tovărășie cu Lică Sămădăul, își pierde treptat respectul de sine și ajunge să accepte tâlhăria și crima.
Din perspectivă psihologică, Ghiță reprezintă conștiința aflată sub influența corupătoare a banului. El este un om învins de propria slăbiciune, care nu sesizează gravitatea compromisului din cauza înclinației spre lăcomie.
Reține! Trăsătura dominantă de caracter a lui Ghiță este lăcomia, care generează dezumanizarea sa, manifestată prin înstrăinarea față de familie, minciuni și, în final, crimă.
