Carpații Maramureșului, Bucovinei și Moldo-Transilvani

Carpații Maramureșului și Bucovinei s-au format în timpul orogenezei alpine și au o structură geologică formată din trei fâșii de roci: vulcanice (vest), metamorfice (centru) și sedimentare cutate (est). Cel mai înalt vârf atinge 2303 m în Pietrosul Rodnei, iar culmile lor sunt orientate NV-SE.

Relieful este divers, cuprinzând forme vulcanice în vest și forme glaciare impresionante, cum ar fi lacurile Lala și Buhăescu. O caracteristică importantă este fragmentarea puternică datorită depresiunilor intramontane și văilor transversale.

Carpații Moldo-Transilvani au o alcătuire geologică similară, cu roci vulcanice în vest, metamorfice în centru și sedimentare în est. Vârful lor cel mai înalt este Pietrosul Călimanilor (2100 m), iar culmile sunt orientate NE-SV.

Știai că? În Carpații Orientali găsim unele dintre cele mai spectaculoase forme de relief din România, precum Cheile Bicazului, un adevărat monument natural creat prin eroziunea calcarului!

Carpații de Curbură și Grupa Bucegi

Carpații de Curbură s-au format tot prin încrețirea scoarței terestre în timpul orogenezei alpine, dar sunt alcătuiți în totalitate din fliș (roci sedimentare). Vârful lor cel mai înalt este Ciucaș (1954 m), iar orientarea culmilor se schimbă de la NV-SE la E-V, creând aspectul de "curbură" care le-a dat numele.

Relieful este predominant carstic și pe conglomerate, iar zona este puternic fragmentată de depresiuni intramontane, cea mai importantă fiind Depresiunea Brașovului. Acest lucru le conferă un aspect spectaculos, cu văi adânci și versanți abrupți.

Grupa Munților Bucegi impresionează prin altitudinea vârfului Omu (2505 m) și prin alcătuirea geologică din roci metamorfice și sedimentare cutate. Orientarea culmilor este predominant E-V, iar relieful este variat, cu forme carstice, glaciare și de conglomerate.

Spre deosebire de grupele anterioare, Munții Bucegi sunt masivi, lipsindu-le depresiunile intramontane și văile transversale, ceea ce le dă un aspect compact și impunător.

Important! Formele de relief pe conglomerate din Bucegi au creat peisaje unice și celebre, precum Babele și Sfinxul, rezultate ale eroziunii diferențiate a rocilor!

Grupa Munților Făgăraș și Parâng

Munții Făgăraș se remarcă prin înălțimile lor impresionante, fiind cea mai înaltă grupă montană din România, cu vârful Moldoveanu (2544 m) și Negoiu (2535 m). Sunt alcătuiți în totalitate din roci metamorfice și s-au format în timpul orogenezei alpine.

Orientarea culmilor este E-V, iar relieful glaciar este spectaculos, cu lacuri precum Bâlea și Capra. Ca și Bucegii, Munții Făgăraș sunt masivi, fără depresiuni intramontane sau văi transversale, ceea ce le conferă un aspect impunător și de netrecut.

Grupa Munților Parâng impresionează prin vârful Parângul Mare (2519 m) și prin alcătuirea din roci metamorfice și calcar. Orientarea culmilor este tot E-V, iar relieful prezintă forme carstice și glaciare impresionante.

Și această grupă montană este masivă, fără depresiuni intramontane sau văi transversale, ceea ce îi face dificil de traversat dar extraordinar de spectaculoși din punct de vedere peisagistic.

Fascinant! În Munții Făgăraș se află cea mai lungă creastă montană din România, ce se menține la peste 2000 m altitudine pe aproximativ 70 km, fiind supranumită "acoperișul României"!

Grupa Munților Retezat-Godeanu și Banatului

Munții Retezat-Godeanu au fost formați tot în timpul orogenezei alpine și sunt alcătuiți din roci metamorfice și calcar. Vârful lor cel mai înalt este Peleaga (2509 m), iar culmile sunt orientate E-V.

Relieful este caracterizat prin forme carstice și glaciare spectaculoase, cu lacuri precum Bucura (cel mai mare lac glaciar din România) și Zănoaga. Asemenea celorlalte grupe înalte ale Carpaților Meridionali, și aceștia sunt masivi, fără depresiuni intramontane sau văi transversale.

Grupa Munților Banatului are altitudini mai modeste, cu vârful Semenic atingând doar 1446 m. Sunt alcătuiți din roci metamorfice și predominant calcar, iar culmile sunt dispuse radiar, ca niște raze pornind dintr-un centru.

Relieful este predominant carstic, dar se remarcă și prin forme fluviale impresionante, precum Defileul Dunării. Spre deosebire de grupele anterioare, Munții Banatului sunt puternic fragmentați datorită depresiunilor intramontane și văilor transversale.

De reținut! Lacul Bucura din Munții Retezat este cel mai mare lac glaciar din România, cu o suprafață de aproximativ 8,9 hectare și o adâncime maximă de 15,5 metri!

Munții Poiana Ruscă și Grupa Apusenilor

Munții Poiana Ruscă au o altitudine modestă, vârful Padeș atingând doar 1374 m. Sunt formați din roci metamorfice și sedimentare cutate, iar culmile lor sunt dispuse radiar, similar cu Munții Banatului.

Relieful este predominant carstic, iar o caracteristică specifică este fragmentarea pe margini, ceea ce le conferă un aspect dantelat. Aceasta face ca limita lor să fie ușor de observat în peisaj, spre deosebire de alte grupe montane.

Grupa Munților Apuseni este una dintre cele mai interesante din punct de vedere geologic, fiind formată în timpul orogenezei alpine prin încrețire și erupții vulcanice. Aici întâlnim un adevărat "mozaic petrografic" - o mare varietate de roci distribuite neuniform: metamorfice, sedimentare cutate, vulcanice și calcar extins.

Vârful cel mai înalt este Bihor (1849 m), iar culmile sunt dispuse radiar. Relieful este predominant carstic extins și vulcanic, ceea ce a dus la formarea unor peisaje unice în România.

Știai că? Munții Apuseni adăpostesc peste 7000 de peșteri și avene, fiind cea mai importantă regiune carstică din România, cu bijuterii precum Peștera Urșilor, Ghețarul de la Scărișoara sau Peștera Vântului!