Relieful României pentru BAC Geografie

Trepte și tipuri de relief

Relieful României este organizat proporțional în trei trepte majore: munții, dealurile și podișurile, și câmpiile, fiecare ocupând aproximativ o treime din teritoriu. Această distribuție echilibrată face din România o țară cu un relief complet și armonios.

Tipurile genetice de relief sunt diverse și fascinante. În Carpații Meridionali și în grupa nordică a Carpaților Orientali întâlnim relief glaciar, mărturie a perioadelor glaciare. Pe latura vestică a Carpaților Orientali se dezvoltă relieful vulcanic, rezultat al activității vulcanice trecute. Muntii Apuseni și Muntii Banatului se remarcă prin relieful carstic, format prin dizolvarea rocilor calcaroase.

În țara noastră mai putem observa și relief structural, relief litoral, relief fluvial și chiar relief antropic, creat de activitățile umane.

Știai că? Rocile cele mai vechi de la suprafață (la zi) de pe teritoriul României se găsesc în Dobrogea de Nord și sunt șisturile verzi, care au o vârstă impresionantă!

Carpații Orientali

Carpații Orientali, formați prin încretirea scoarței terestre în timpul orogenezei alpine, se împart în trei grupe principale. Grupa nordică (Carpații Maramureșului și ai Bucovinei) atinge 2303 m altitudine și este alcătuită din roci magmatice în vest, metamorfice în centru și sedimentare în est.

Grupa centrală (Carpații Moldo-Transilvani) are altitudinea maximă de 2100 m și prezintă o distribuție similară a rocilor ca și grupa nordică. Ambele grupe au culmi paralele orientate nord-vest—sud-est și sunt bine fragmentate de văi și depresiuni.

Grupa sudică (Carpații Curburii) este formată exclusiv din roci sedimentare și atinge 1954 m. Spre deosebire de celelalte grupe, orientarea culmilor este variată: nord-sud, est-vest și nord-vest—sud-est, conferindu-i aspectul de "curbare" ce i-a dat numele.

Carpații Meridionali

Carpații Meridionali sunt cei mai înalți și mai masivi munți din România, împărțiți în patru grupe principale. Grupa Munților Bucegi atinge 2505 m și impresionează prin masivitatea sa și prin formele spectaculoase create în calcare și conglomerate calcaroase.

Grupa Munților Făgăraș deține recordul de altitudine al României, cu 2544 m la vârful Moldoveanu. Este alcătuită predominant din roci metamorfice și se remarcă prin masivitate și prin formele de relief glaciar bine păstrate.

Grupele Munților Parâng (2519 m) și Retezat-Godeanu (2509 m) prezintă caracteristici similare: masivitate, alcătuire predominant din roci metamorfice și prezența calcarelor în anumite zone. Relieful glaciar și cel carstic sunt tipice pentru aceste zone montane.

Pro-tip! Pentru a reține ușor cele patru grupe ale Carpaților Meridionali, folosește acronimul "BFPG" (Bucegi, Făgăraș, Parâng, Godeanu).

Carpații Occidentali

Carpații Occidentali sunt mai puțin înalți și mai fragmentați decât ceilalți Carpați. Grupa Munților Banatului atinge doar 1446 m și prezintă un relief dispus în trepte ce scad altitudinal de la est la vest. Sunt alcătuiți din toate tipurile de roci, iar relieful carstic este specific.

Munții Poiana Ruscă constituie un masiv izolat ce atinge 1374 m, format predominant din roci metamorfice cu petice de calcar. Spre deosebire de acesta, Grupa Munților Apuseni (1849 m) prezintă un mozaic petrografic, fiind formați din toate tipurile de roci. Sunt foarte fragmentați și se remarcă prin dezvoltarea impresionantă a reliefului carstic.

Depresiunea Colinară a Transilvaniei ocupă centrul țării, fiind formată prin sedimentare și alcătuită din roci sedimentare. Structurile specifice sunt cutele diapire (asociate cu zăcăminte de sare) și domurile gazeifere (gaz metan). Principalele subdiviziuni sunt Podișul Transilvaniei (cu Podișul Târnavelor, Câmpia Transilvaniei) și Podișul Someșan.

Subcarpații

Subcarpații reprezintă o treaptă de tranziție între munți și câmpii sau podișuri. Subcarpații Moldovei ating 911 m și sunt formați dintr-un singur șir de dealuri și un șir de depresiuni. Ei s-au format prin încretirea scoarței și sunt alcătuiți exclusiv din roci sedimentare.

Subcarpații de Curbură (cu altitudine maximă de 996 m) și Subcarpații Getici (1218 m) prezintă structuri mai complexe, cu două șiruri de dealuri și două șiruri de depresiuni. Și aceștia s-au format prin încrețirea scoarței terestre și sunt alcătuiți din roci sedimentare.

Important! Subcarpații sunt zone cu importante resurse naturale și au favorizat apariția unor așezări umane numeroase datorită condițiilor prielnice pentru agricultură și adăpost.

Podișurile

Podișul Getic (sau Piemontul Getic) s-a format prin sedimentare, atingând 700-800 m altitudine. Se prezintă sub forma unor platforme înclinate de la nord spre sud și este alcătuit din roci sedimentare.

Podișul Moldovei include Podișul Bârladului, Câmpia Moldovei și Podișul Sucevei (688 m). Are un fundament foarte vechi acoperit de sedimente. Structura monoclinală a determinat formarea cuestelor, forme de relief asimetrice specifice.

Podișul Dobrogei este deosebit prin vechimea sa, fiind format prin încrețire în timpul orogenezelor caledonica și hercinica, completat de procese de sedimentare în sud. Cuprinde Masivul Dobrogei de Nord și Podișul Dobrogei de Sud, cu altitudinea maximă în Munții Măcinului (467 m). Aici se găsesc cele mai vechi roci la zi din România - șisturile verzi.

Podișul Mehedinți atinge aproximativ 700 m și este format prin încretire, având în alcătuire șisturi cristaline și calcare. Relieful carstic este reprezentativ pentru această zonă.

Dealurile și câmpiile

Dealurile de Vest includ Dealurile Banatului, Dealurile Crișene și Dealurile Silvaniei, cu altitudinea maximă de 311 m în Dealurile Lipovei. Au un fundament cristalin acoperit de sedimente și s-au format prin sedimentare. Un element specific îl constituie măgurile - forme izolate alcătuite din roci magmatice sau metamorfice.

Câmpia Română este formată prin sedimentare și alcătuită din roci sedimentare, având altitudinea maximă de aproximativ 300 m. Se împarte în Câmpia Olteniei, Câmpia Olt-Argeș, Câmpia Munteniei Centrale, Câmpia Bărăganului și Câmpia Estică. Formele specifice sunt crovurile (depresiuni formate prin sufoziune și tasare în loess) și dunele de nisip.

Câmpia de Vest atinge 174 m în Câmpia Vingăi și se clasifică în câmpii joase (sub 100 m) și câmpii înalte (peste 100 m). S-a format prin sedimentare și conține frecvent dune de nisip, mărturii ale modelărilor eoliene.

Fascinant! Delta Dunării este cea mai nouă unitate de relief a României, fiind practic o "câmpie în formare". Doar 13% din suprafața deltei este uscat!

Delta Dunării

Delta Dunării este o unitate specială de relief, fiind o câmpie în continuă formare. Suprafețele de uscat, numite grinduri, reprezintă doar 13% din teritoriul deltei și se clasifică în: grinduri continentale, longitudinale (fluviale) și transversale (fluvio-maritime).

Alcătuită exclusiv din roci sedimentare, delta prezintă o altitudine maximă de doar 12,4 m pe Grindul Letea. Este un ecosistem unic, în continuă transformare, unde procesele de sedimentare și modelarea eoliană (dune de nisip) contribuie la evoluția reliefului.

Delta Dunării reprezintă cea mai tânără unitate de relief a României și una dintre cele mai valoroase zone naturale din Europa, fiind inclusă în patrimoniul UNESCO.