Alcătuirea petrografică a unităților de relief ale României
Privind harta petrografică, observăm că rocile sedimentare necutate (pietrișuri, nisipuri, argile și marne) domină câmpiile și podișurile joase. Aceste roci sunt cele mai noi și au rezultat din procese de sedimentare în fostele bazine acvatice care acopereau aceste regiuni.
Loessul, o rocă sedimentară de origine eoliană, este specific Câmpiei Române, Dobrogei de Sud și parțial Câmpiei de Vest. Acesta a format soluri foarte fertile (cernoziomuri), care reprezintă baza agriculturii productive din aceste zone.
În Dobrogea găsim o alternanță interesantă de roci, de la cele mai vechi (șisturile verzi) în nord, la calcare în zona centrală și loess în sud. Această diversitate geologică face din Dobrogea o regiune unică din punct de vedere geologic în România.
Aplicație practică: Când călătorești prin România, poți "citi" istoria geologică a locului observând tipurile de roci. Munții cu forme ascuțite sunt adesea formați din roci dure (granite, șisturi cristaline), în timp ce dealurile cu forme rotunjite indică prezența rocilor mai moi (argile, marne).