Organizarea învelișului de electroni
În jurul nucleului, electronii formează învelișul electronic, organizat ierarhic: electroni → orbitali → substraturi → straturi electronice. Electronii au o mișcare de spin, rotindu-se în jurul propriei axe în sens orar (↑) sau antiorar (↓).
Orbitalii reprezintă spațiul unde există probabilitatea maximă de a găsi electroni. Un orbital poate găzdui maximum 2 electroni cu spin opus. Există 4 tipuri principale de orbitali: s, p, d și f, care diferă prin formă, energie și orientare în spațiu.
Orbitalul s are formă sferică, orbitalul p este bilobal (cu 2 lobi egali), iar orbitalii d și f au forme mai complexe. Putem reprezenta convențional orbitalii ca fiind: ☐ (orbital liber), ↑ (orbital cu un electron) sau ↑↓ (orbital cu 2 electroni de spin opus).
💡 Substratul electronic reunește orbitali de același tip și energie. Un substrat s conține un orbital s (maximum 2 electroni), un substrat p are 3 orbitali p (maximum 6 electroni), un substrat d cuprinde 5 orbitali d (maximum 10 electroni), iar un substrat f are 7 orbitali f (maximum 14 electroni).
