Mulțimi numerice și simboluri matematice

În matematică, folosim diverse mulțimi de numere pentru diferite situații. Cele mai importante sunt:

• ℕ - mulțimea numerelor naturale
• Z - mulțimea numerelor întregi
• Q - mulțimea numerelor raționale
• R - mulțimea numerelor reale

Aceste mulțimi sunt organizate ca niște cercuri concentrice: ℕ ⊂ Z ⊂ Q ⊂ R.

În lucrul cu mulțimi, folosim simboluri speciale:

• ∈ înseamnă "aparține"
• ∉ înseamnă "nu aparține"
• ⊂ înseamnă "este inclusă în"

Știai că? Când lucrezi cu mulțimi, poți face operații precum reuniune (∪) care include toate elementele din ambele mulțimi, și intersecție (∩) care include doar elementele comune!

Mulțimile pot conține elemente pozitive și negative. De exemplu, Z+ reprezintă numerele întregi pozitive, iar Z- reprezintă numerele întregi negative.

Operații cu mulțimi și intervale

Când lucrezi cu mulțimi, poți face diverse operații:

Diferența dintre mulțimi $A\B$ conține elementele care sunt în A, dar nu sunt în B. Este foarte utilă când vrei să elimini anumite elemente dintr-o mulțime.

În matematică, folosim deseori teorema împărțirii cu rest. Pentru orice numere a și b (cu b≠0), există numere c și r astfel încât: a = b·c + r, unde 0 ≤ r < b. Acest concept apare mereu la probleme cu divizibilitate!

Intervalele sunt mulțimi de numere reale cuprinse între două valori. Ele pot fi:

• Deschise (a,b): conțin toate numerele între a și b, fără a și b
• Închise $a,b$: conțin toate numerele între a și b, inclusiv a și b
• Semideschise (a,b] sau [a,b): conțin toate numerele între a și b, inclusiv doar unul dintre capete

Pont util! Dacă vezi |x| < a, înseamnă că x se află în intervalul $-a,a$. Iar dacă vezi |x| ≤ a, înseamnă că x aparține intervalului $-a,a$.

Intervale nemărginite și operații cu numere

Intervalele nemărginite ne permit să reprezentăm mulțimi de numere care se extind la infinit:

• (a,∞) conține toate numerele mai mari decât a
• [a,∞) conține toate numerele mai mari sau egale cu a
• $-∞,a$ conține toate numerele mai mici decât a
• (-∞,a] conține toate numerele mai mici sau egale cu a

Când lucrăm cu aproximări, este util să știm că:

• Aproximarea prin lipsă înseamnă cel mai mare număr "rotund" mai mic decât numărul dat
• Aproximarea prin adaos înseamnă cel mai mic număr "rotund" mai mare decât numărul dat

Operațiile aritmetice au proprietăți importante:

• Adunarea este comutativă $a+b=b+a$ și asociativă $(a+b)+c=a+(b+c)$
• Înmulțirea este comutativă, asociativă și distributivă față de adunare

Sfat practic: Reține proprietățile operațiilor! Ele te vor ajuta să simplifici expresii complicate și să rezolvi ecuații mai ușor.

Puteri și operații speciale

Puterile sunt o modalitate rapidă de a scrie înmulțiri repetate: a^n = a·a·a·...·a (de n ori).

Reguli importante pentru puteri:

• a^m · a^n = a^$m+n$
• a^m ÷ a^n = a^$m-n$
• $a^m$^n = a^(m·n)
• (a·b)^n = a^n·b^n

Alte proprietăți utile:

• a^0 = 1 (pentru a ≠ 0)
• a^1 = a
• a^$-n$ = 1/a^n

Numim pătrat perfect un număr de forma a² și cub perfect un număr de forma a³.

Formula lui Gauss este super utilă pentru a calcula suma primelor n numere naturale: 1+2+3+...+n = n$n+1$/2

Aha moment! Cu formula lui Gauss poți calcula instantaneu sume care altfel ar dura mult. De exemplu, suma numerelor de la 1 la 100 este 100×101÷2 = 5050!

Factorialul unui număr natural n, notat n!, reprezintă produsul tuturor numerelor naturale de la 1 la n: n! = 1×2×3×...×n.

Divizibilitate și criterii

Divizibilitatea este un concept foarte important. Spunem că a este divizibil cu b dacă există un număr c astfel încât a = b·c.

Proprietăți importante:

• Orice număr este divizibil cu 1
• Dacă a|b și b|c, atunci a|c (divizibilitatea este tranzitivă)
• Dacă a|b și a|c, atunci a|$b+c$

Criteriile de divizibilitate te ajută să determini rapid dacă un număr este divizibil cu altul:

• Un număr este divizibil cu 2 dacă ultima cifră este 0, 2, 4, 6 sau 8
• Un număr este divizibil cu 3 dacă suma cifrelor sale este divizibilă cu 3
• Un număr este divizibil cu 5 dacă ultima cifră este 0 sau 5
• Un număr este divizibil cu 10 dacă ultima cifră este 0

Super util! Criteriile de divizibilitate îți economisesc mult timp la teste. De exemplu, pentru a verifica dacă 2358 este divizibil cu 3, calculezi 2+3+5+8=18, care este divizibil cu 3, deci și 2358 este divizibil cu 3!

Un număr prim are doar doi divizori: 1 și el însuși. Un număr compus are cel puțin un divizor propriu (diferit de 1 și de el însuși).

CMMDC, CMMMC și numere prime

Cel mai mare divizor comun (CMMDC) al numerelor a și b, notat (a,b), este cel mai mare număr care divide atât a, cât și b.

Pentru a calcula CMMDC:

• Descompunem numerele în factori primi
• Luăm factorii comuni la puterea cea mai mică
• Înmulțim factorii obținuți

Două numere sunt prime între ele dacă (a,b)=1, adică nu au divizori comuni în afară de 1.

Cel mai mic multiplu comun (CMMMC) al numerelor a și b, notat $a,b$, este cel mai mic număr care este divizibil atât cu a, cât și cu b.

Pentru a calcula CMMMC:

• Descompunem numerele în factori primi
• Luăm toți factorii (comuni și necomuni) la puterea cea mai mare
• Înmulțim factorii obținuți

Formulă importantă! Între CMMDC și CMMMC există o relație foarte utilă: (a,b)·$a,b$ = a·b. Dacă știi unul dintre ele, poți calcula rapid celălalt!

Dacă a și b sunt prime între ele și a|c·b, atunci a|c. Aceasta este o proprietate foarte utilă în demonstrații.

Fracții ordinare și operații cu numere întregi

La operații cu numere întregi, reține regulile de semne:

• • cu + dă +
• • cu + dă -
• • cu - dă +

O fracție ordinară se scrie sub forma a/b, unde a este numărătorul și b este numitorul.

Tipuri de fracții:

• Subunitară: a < b $ex: 3/4$
• Echiunitară: a = b $ex: 5/5 = 1$
• Supraunitară: a > b $ex: 7/4$

Două fracții sunt echivalente dacă a·d = b·c, adică a/b = c/d.

O fracție este ireductibilă dacă numărătorul și numitorul sunt prime între ele.

Pentru a simplifica o fracție, împărțim numărătorul și numitorul la cel mai mare divizor comun.

Pentru a amplifica o fracție, înmulțim numărătorul și numitorul cu același număr.

Atenție! O fracție a/b este un număr întreg doar dacă b divide pe a. De exemplu, 6/2 = 3 (număr întreg), dar 5/2 nu este număr întreg.

Inversa fracției a/b este b/a, iar opusa fracției a/b este -a/b.

Fracții zecimale și procente

Pentru a introduce întregii în fracție, folosim formula: a c/b = $a·b+c$/b

Procentele reprezintă o fracție cu numitorul 100. Astfel, P% = P/100.

La împărțirea fracțiilor, înmulțim prima fracție cu inversa celei de-a doua: a/b : c/d = a/b · d/c = (a·d)/(b·c)

Ridică o fracție la putere folosind regulile:

• $a/b$^m · $a/b$^n = $a/b$^$m+n$
• $a/b$^m : $a/b$^n = $a/b$^$m-n$
• $(a/b)^m$^n = $a/b$^(m·n)

Fracțiile zecimale sunt o altă modalitate de a reprezenta fracțiile ordinare, folosind zecimale.

Pentru a transforma o fracție zecimală în fracție ordinară, folosim formule specifice:

• Pentru zecimale periodice simple: 0,(a) = a/9
• Pentru zecimale periodice mixte: 0,a(b) = $10a+b-a$/90

Pont de reținut! Fracțiile cu numitor 9, 99, 999 etc. generează zecimale periodice simple: 1/9 = 0,(1), 2/9 = 0,(2), 7/99 = 0,(07) etc.

Această notație este foarte utilă la rezolvarea ecuațiilor și probleme cu numere zecimale periodice.

Rădăcina pătrată și radicali

Rădăcina pătrată a unui număr x este numărul care, ridicat la pătrat, dă x. Notăm rădăcina pătrată cu simbolul √.

√x = m <=> m² = x

Un număr este pătrat perfect dacă rădăcina sa pătrată este un număr întreg.

Reguli de calcul cu radicali:

• √(a²) = |a|, pentru orice a ∈ ℝ
• √(a·b) = √a · √b, pentru a, b ≥ 0
• √$a/b$ = √a / √b, pentru a ≥ 0, b > 0
• √(a²·b) = |a|·√b

Pentru scoaterea factorilor de sub radical:

• √(a²·b) = |a|·√b

Pentru introducerea factorilor sub radical:

• a·√b = √(a²·b), pentru a, b > 0

Trucul raționalizării! Când ai un radical la numitor, poți "scăpa" de el înmulțind fracția cu o expresie potrivită. De exemplu, pentru 1/√2, înmulțești cu √2/√2 și obții √2/2.

Radicali compuși de forma √$a+√b$ pot fi transformați folosind formula: √$a+√b$ = √$(a+c)/2$ + √$(a-c)/2$, unde c = √$a²-b$

Partea întreagă, fracționară și modul

Partea întreagă a unui număr real x, notată $x$, este cel mai mare număr întreg care nu depășește x.

• De exemplu, $3,7$ = 3 și $-2,8$ = -3

Partea fracționară a unui număr x, notată {x}, este diferența dintre număr și partea sa întreagă: {x} = x - $x$, astfel că 0 ≤ {x} < 1

Modulul (valoarea absolută) a unui număr x, notat |x|, reprezintă distanța de la x la 0 pe axa numerelor:

• |x| = x, dacă x ≥ 0
• |x| = -x, dacă x < 0

Proprietăți importante ale modulului:

• |x| ≥ 0 pentru orice x, și |x| = 0 doar dacă x = 0
• |x| = |-x|
• |x+y| ≤ |x|+|y| (inegalitatea triunghiului)
• |x·y| = |x|·|y|

Mediile sunt folosite pentru a reprezenta valori tipice dintr-un set de date:

• Media aritmetică a două numere este $x+y$/2
• Pentru n numere, media aritmetică este $x₁+x₂+...+xₙ$/n

Aplicație practică: Media aritmetică este folosită zilnic pentru calcularea notelor, a veniturilor medii sau a temperaturii medii. Ea reprezintă "centrul de greutate" al datelor!