Perspectiva narativă în textele epice
Textele epice transmit gânduri, emoții și sentimente în mod indirect prin intermediul personajelor și al acțiunii plasate în timp și spațiu. Orice text epic se bazează pe două componente esențiale diegeza povestireapropriu−zisa˘ și discursul (modalitățile și tehnicile de narare).
Perspectiva narativă (numită și punct de vedere, focalizare sau viziune asupra lumii) arată relația naratorului cu universul imaginat. Aceasta poate fi obiectivă sau subiectivă, fiecare cu caracteristici distincte.
În cazul perspectivei obiective (omnisciente sau demiurgice), naratorul relatează la persoana a III-a, fiind detașat și impersonal. Acest narator știe totul despre personaje (biografii, gânduri, emoții), poate modifica oricând conflictul și destinele personajelor, și poate fi prezent oriunde în universul fictiv. Această abordare este specifică prozei realiste.
💡 Reține! În perspectiva obiectivă, naratorul nu se confundă cu niciun personaj (N≠P), având o viziune "din spate" sau panoramică asupra întregii acțiuni.
Perspectiva subiectivă (internă) folosește relatarea la persoana I și prezintă realitatea filtrată prin conștiința unui personaj-narator sau personaj-martor. Faptele nu sunt prezentate cronologic, ci într-o ordine dictată de subiectivitatea naratorului. Acest tip de perspectivă este specific prozei psihologice și memorialistice, unde naratorul se confundă cu un personaj N=P.