Caracterizarea lui Ion
Ion este un personaj complex și contradictoriu, un țăran sărac care provine dintr-o familie ce a pierdut aproape tot pământul. Inteligent și harnic, el este totuși dominat de obsesia pentru pământ, ceea ce îl transformă într-o persoană vicleană și agresivă. Refuzul său de a deveni "slugă" sau "câine pe la ușile bucătăriilor" arată orgoliul și ambiția sa nemăsurată.
Din punct de vedere social, Ion reușește să-și schimbe statutul prin căsătoria cu Ana, fiica bogată a lui Vasile Baciu. Deși o iubește pe Florica, el o seduce pe Ana doar pentru a obține pământurile acesteia ca zestre. După căsătorie, își maltratează soția și continuă relația cu Florica, ceea ce îi va aduce sfârșitul tragic.
Caracterizarea personajului se realizează atât direct, prin vocea naratorului ("pământul îi era drag ca ochii din cap"), cât și indirect, prin opiniile celorlalte personaje: Vasile Baciu îl numește "calic țanțoș", George îl consideră "arțăgos ca un lup nemâncat", iar preotul Belciug îl vede ca "capul tuturor relelor din sat".
Atenție! Relația dintre Ion și Ana ilustrează perfect conflictul central al romanului: lupta pentru pământ versus sentimentele autentice. Renunțarea lui Ion la iubirea pentru Florica în favoarea averii Anei declanșează tragedia și evidențiază determinismul social care guvernează lumea satului.