Simbolism și elemente de structură
În basm, realitatea capătă dimensiuni fabuloase - "războaiele erau groaznice, drumurile foarte întunecate, iar caii zboară până la lună și la soare". Această redimensionare contribuie la atmosfera specifică genului.
Proba curajului - trecerea podului - reprezintă o secvență semnificativă pentru tema basmului, simbolizând tranziția către o nouă etapă a vieții. La fel de importantă este scena coborârii în fântână, unde protagonistul intră ca fiu de crai și iese ca slugă, marcând o schimbare fundamentală de identitate.
Din punct de vedere structural, cronotopul basmului este marcat de atemporalitate și aspațialitate. Timpul este sugerat prin imperfectul "era", plasând acțiunea într-un "illo tempore" (timp mitic), iar spațiul, deși nedeterminat precis, aparține aceleiași lumi, spre deosebire de basmul popular tradițional care operează cu două tărâmuri distincte.
💡 Conflictul basmului operează la două niveluri: unul exterior (între forțele binelui și răului) și unul interior (între ipostazele neinițiată și inițiată ale protagonistului), ceea ce adaugă profunzime psihologică narațiunii.
"Harap-Alb" rămâne o creație reprezentativă pentru viziunea lui Creangă, care reușește să reconfigureze structura consacrată a basmului popular dintr-o perspectivă realistă și simbolică, oferind astfel o operă de o valoare literară incontestabilă.